Dacă a pleca înseamnă a muri un pic, cărțile pe care le lăsăm în urmă sunt un fel de pietre tombale, greu de transportat în cuferele de călătorie, peste apele mărilor și oceanelor.
Așa că de multe ori călătorul le abandonează, câteodată cu speranța că le va regăsi la întoarcere. Alteori dă dovadă de realism, și le le risipește el însuși.
Câteodată, printre ele se găsesc și cărți cu dedicație. Poate chiar unele la care Călătorul a ținut, sau care l-au bucurat, sau chiar i-au schimbat viața. Dar, în asprimea plecării, lași cartea mult iubită alături de celelalte, și pleci.
Așa cred că este cazul și cu dedicația de față.
Geo Dumitrescu, căci el este autorul cărții și al dedicației de astăzi, a fost o voce distinctă a acelei generații de tineri poeți născuți între anii 1915 și 1920, despre care am vorbit în articolul consacrat lui Dimitrie Stelaru. Stângist și el, ca mulți din grupul respectiv, își va folosi autenticitatea convingerilor politice și recunoașterea instituțională a acesteia pentru călăuzirea multor tinere talente pe cărarea spinoasă a Marii Poezi.
După 1990 poetul s-a retras din viața cetății, a cărei evoluție punea între paranteze convingerile de o viață. Dar și-a continuat discret mentoratul față de o mână de credincioși învățăcei într-ale stihurilor, de diferite vârste și meserii, dar toți străbătuți de fiorul sfânt al Poeziei.
Pe unii i-am cunoscut personal, iar prin intermediul unuia dintre aceștia l-am și întâlnit pe Geo Dumitrescu. Despre acest episod din viața mea voi vorbi însă cu altă ocazie.
Ani mai târziu mi-a căzut în mână, și am păstrat-o, cea de a treia carte de poezie a acestuia. Prima, Libertatea de a trage cu pușca, fusese o carte tipică pentru puținii ani postbelici de libertate culturală în care Spiritul a fost lăsat să se manifeste liber: 1945, 1946 și 1947, și făcuse valuri la apariția ei. Următorul volum de poezii apăruse în anul 1963, în atmosfera de dezgheț cultural al vremii, iar Nevoia de cercuri fusese publicat în anul 1966, la Editura pentru literatură, într-o vreme în care debutau editorial toți marii poeți ai celei de a doua Republici : Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Adrian Păunescu. La sfârșit acesta avea reeditat primul op poetic, mai sus amintita Libertate de a trage cu pușca, intruvabilă deja la vremea aceea, și care voia să marcheze public pretenția auctorială de a fi scris în genul anilor 60 cu două decenii mai devreme. Aluzie străvezie pentru Cei Trei Mari ai poeziei românești : nu eu scriu ca voi, ci voi scrieți ca mine ! Orgolii poetice, deh !
Volumul era deosebit de elegant tipărit, și beneficia de grafica lui Petre Bălănică. Poetul a păstrat, după obiceiul mai tuturor autorilor, un număr de exemplare în bibliotecă, pe care apoi le-a oferit, în timp, celor ce îi căutau îndreptările și povețele poetice
Așa se face că atunci când Raluca Tănăsescu, la vremea aceea o tânără de 21 de ani, i-a călcat pragul, la sfârșitul mileniului trecut, Geo Dumitrescu i-a oferit cu dedicație un exemplar din Nevoia de cercuri, păstrat impecabil. Și i-a scris o dedicație :
Ralucăi Tănăsescu, … de bun venit sub arborele albastru al poeziei, omagiul lui G. Dumitrescu, 30 oct. 99.
La vârsta de 21 de ani, iată, o tânără găsise cu cale să se adăpostească și ea sub arborele albastru al poeziei…
Valurile vieții o vor duce mai apoi în Canada, și înapoi în Europa cea mai apropiată de Americi, adică în Irlanda. Preocupările, legate tot de poezie, s-au focalizat însă pe traducere și semnificații. În această desțărare pentru studii și afirmare academică, biblioteca a rămas în spate. Pentru expatul plecat la studii, ca și pentru Călătorul de care vorbeam la început, cărțile de acasă dobândeau greutate de bucată de granit.
Cartea, abandonată în România, a ajuns la mine, nici nu mai știu cum. Iar eu v-o ofer vouă, cititorilor mei, ca mostră edificatoare a scurtei perioade de libertate culturală de la jumătatea anilor 60, continuată printr-un salt temporal de 33 de ani la finele secolului trecut.
Pe curând, cititorule !
* Volumul de mai sus face parte din Arhiva Institutului pentru Memorie Vizuală, și nu este de vânzare. Reproducerea imaginilor și textelor din cuprinsul acestui articol poate fi realizată doar cu informarea Institutului pentru Memorie Vizuală, cu menționarea paternității textului și a aparteneței fotografiilor la arhiva Institului.
