Acum multă vreme, aproape decenii, scriam despre greșelile oribile ale unui prim ministru prea obedient față de Președintele de atunci al României, fie numele lui Traian Băsescu.
Iar al Prim Ministrului, Emil Boc.
Vremurile s-au schimbat, Pământul s-a rotit de un număr considerabil de ori în jurul Soarelui, Partidul Democrat Liberal a fuzionat cu Partidul Național Liberal, iar acum domnul Emil Boc face parte temeinică din establishmentul politic al marelui și vechiului Partid Național Liberal.
Întrebarea mea este: va oferi cineva, în viitorul mai apropiat sau mai îndepărtat, onorabilitate politică fasciștilor și fascitoizilor de azi?
Dacă mă uit la votul din cadrul Biroului Electoral Central, mă zgârie pe ochi un vot solidar cu mișcările fasciste și fascistoide: cel al reprezentantului USR.
Vrea Uniunea salvării tuturor cetățenilor români să se solidarizeze cu cei despre care vorbeam mai sus?
Bună întrebare.
Înțeleg dezamăgiri și frustrări, dacă vorbim de viața unui individ, fie el, sau ea, și Președinte de Partid.
Sau, din ce în ce mai mult, de partiduleț, cu p inițial minusculă.
Când vorbim însă de menținerea și continuarea mersului democratic al unei Națiuni, așa cum este cea română (în sens civic, nu etnic), greșeala de parcurs a reprezentantului doamnei Lasconi (căci despre domnia sa este vorba…) devine stridentă.
Ori, cu Cel de Sus, ori cu cornoratul, zic!
Mai avem ceva vreme până la rămânerea definitivă a candidaturilor la Președinția României.
Funcție de mare, Mare, Foarte Mare relevanță!
Dacă și reprezentanții în lumea politicii a așa numitei Societăți Civile se complac în pactizări fascistoide, mai poate fi vorba de principii?
Sau rămân doar egoisme funambulești și închipuiri fără temei?
Că de Numele Domnului îmi este teamă să vorbesc, în așa context desacralizat…
Zic să se trezească, mâine, dacă până astăzi nu s-a putut, conștiințele adormite de egomasaje și de idiosincrazii lipsite, prin definiție, de vreun suport real.
În vremurile căzute de azi, antidemocrații iau Democrația în gură și o macină, de nu mai rămâne nimic din ea.
Iar democrații de salon și de multinațională împrumută placa dentară din gura muribunzilor politici și tot macină minciuni și enormități în spațiul public, de mână cu ȘoșPot-ul de Aur….
Poate nu și-au băut cafeaua de dimineață.
Mai știi?
Zic să se trezească!
Și nu doar ei/ele.
Cât despre ceilalți, pe curând.
Așa să ne ajute Dumnezeu!
Doamne ajută!
