Acum 13 ani citisem a doua carte a pseudogânditorului rus Alexandr Dughin tradusă în limba română, în care dispunea cu larghețe de imense teritorii din jurul Rusiei, pentru el eterne, în dorința de a le recentra în jurul Maicei Rusii. Rusie văzută ca singura matrice civilizațională autentică a lumii de azi… Ideile sale m-au scandalizat atât de tare, încât am scris acest articol, în care profețeam destrămarea colosului cu picioare de lut de la Răsărit. La câțiva ani distanță analize similare au fost făcute publice de o serie de think tankuri americane, care gravitau în jurul CIA. Simplă coincidență, zic… Între timp, imperialismul rusesc a anexat ilegal Crimeea, și apoi a pornit un război odios împotriva Ucrainei democratice și eroice. Fapte care, aparent, mă contrazic. Cred însă că aceste agresiuni oribile, pe care domnul Putin le vrea preambul la o revenire a Rusiei la statutul de mare putere, sunt ultimele zvâcniri ale unui organism aflat pe moarte. Analiza mea a avut efecte și dincolo de lumea academică: membri ai establishmentului rusesc, persoane onorabile de altfel dacă le luăm individual, și cu care mă aflam în relații pe care în naivitatea mea le credeam civilizate, au ales să rupă în bloc și simultan relațiile cu mine, de orice fel ar fi fost. Dovadă clară că expansionismul rusesc își făcuse deja bine temele, și analizele mele deranjau… Am păstrat neschimbat textul studiului meu din 2012, adăugând doar un număr de hărți recente, care ilustrează grafic diferite teorii și concepții asupra disoluției teritoriale a Federației Ruse. Hărțile au un simplu caracter ilustrativ și reflectă opiniile respectivilor autori, nu și pe cele ale mele. Cred însă că următorii ani, în care prăbușirea Rusiei autopretins eterne pare din ce în ce mai probabilă, vor confirma analizele mele din acest eseu, și vor reconfigura harta lumii și a spațiului așa numit rusesc în moduri nebănuite, dar cu siguranță mai democratice decât cele ale prezentului. Așa să ne ajute Dumnezeu!